Cei 7 ani de acasă – Partea 3: Cum vorbesc cu bebelușul meu?

Calendar de Largu Alexandra

Calendar 13 septembrie 2017

Copii

Capacitatea copilului de a asculta și de a înțelege ce i se vorbește, precum și capacitatea sa de a se exprima astfel încât să fie înțeles, se dezvoltă încă din primele clipe de viață. Principalul mijloc prin care acest process are loc este interacțiunea cu persoanele din jur: mama, iar mai apoi tatăl, frații, bunicii.

Până la a forma propoziții clare, copilul trece printr-un diferite etape ale exprimării:

• De la o lună la 3 luni bebelușul se exprimă prin mișcările corpului și prin plâns. Astfel comunică nevoile sale celor din jur. Pe măsură ce crește, își dezvoltă un repertoriu de gângureli și țipete care diferă în funcție de situație, de persoana cu care interacționează, de gradul său de confort.  

De la 4 luni la 6 luni, copilul a trecut de la sunete simple precum “aaaa”, “ooo”, “brrr” la silabe. Din aceste prime “bâlbâieli” apar “mama” și “tata”, alături de “baba”, “iaia” și “bebe”. Însă ceea ce adulții pot percepe ca fiind cuvinte, reprezintă pentru copil doar vocalize. El poate spune „mama” și „tata”, însă nu o face conștient, adresându-se părinților. Vocalizarea, adică alăturările de sunete, țipete și silabe, va continua, iar copilul poate petrece timp îndelungat „vorbind”. Specialiștii spun că această etapă este una care precede vorbirea și reprezintă pentru copil o joacă. 

• În intervalul de la 6 la 9 luni, când formulează silabe și vocalizează, copilul își exersează musculatura și se pregătește pentru vorbire, etapa care va urma atunci când și din punct de vedere neurologic, dezvoltarea lui va fi completă. Învățarea limbajului prin imitare are etapele sale importante: copilul va imita tonalități ale vocii adulților, va cânta și își va impune punctul de vedere într-un limbaj propriu. Acest lucru durează până în jurul vârstei de 1 an, când copilul începe să spună primele cuvinte conștient.

• De la un an până la 17 luni, cuvintele pe care le folosește copilul sunt cuvinte pe care le și întelege. Asta nu înseamnă că va vorbi corect și inteligibil. Cei din jur sunt nevoiți să ghicească ce înseamnă mare parte din cuvintele pe care le spune copilul, interpretându-le împreună cu gesturile care le însoțesc. Este însă important de ținut minte că, la această vârstă, cel mic înelege că e important să transmită prin cuvinte mesajele sale și încearcă să facă asta cât mai bine. 

• Între 18 si 20 de luni, copiii își îmbogățesc mult vocabularul. Până la vârsta de 3 ani copilul va folosi din ce în ce mai multe cuvinte noi, uneori în propoziții scurte. În această perioadă se dezvoltă în principal „limbajul receptiv” – copilul învață să înțeleagă ce i se spune și să răspundă la solicitări. În paralel, pe o perioadă mai mare de timp, se dezvoltă „limbajul expresiv” – copilul învață să exprime în cuvinte ceea ce vrea. 

Ce pot face părinții pentru a susține dezvoltarea armonioasă a limbajului?
  • • Vorbiți cu copilul încă din primele sale clipe de viață. Folosiți un ton cald, liniștit și însoțiți cuvintele de expresii faciale și gesturi adecvate.
  • Acționați ca un model pentru copil; încurajați copilul să vă imite.
  • • Purtați dialoguri cu copilul de la vârste cât mai mici, oferind acestuia posibilitatea de a răspunde non-verbal, apoi verbal.
  • • Jucați jocuri de denumire și indicare a părților corpului, persoanelor din familie, obiectelor din apropiere: „Unde sunt ochii tăi?”, „Ce este aceasta?” (arătând gura). 
  • • Arătați copilului că înțelegeți onomatopeele folosite de el. Repetați cuvântul corect, pentru ca în timp, onomatopeele să fie înlocuite cu substantivele/verbele corespunzătoare. 
  • • Conștientizați intenția de comunicare a copilului; prețuiți nivelul de comunicare al fiecăruia. 
  • • Vorbiți-i copilului cu ton prietenos si cu articularea clară și corectă a cuvintelor, asigurați-vă că vă ascultă prin stabilirea contactului vizual, mișcați-vă încet în jurul copilului, când îi vorbiți.  
  • • Organizați pentru copil un mediu bogat în stimulări auditive (muzică, jucării muzicale, interacțiuni permanente cu persoane din familie). Cântați cântece și vorbiți frecvent cu copilul.
  • • Răspundeți întotdeauna întrebărilor copilului.
  • • Citiți împreună din cărți cu imagini sau povești, folosiți onomatopee pentru identificarea sunetelor produse de animale, mașini, tren etc.
  • • Încurajați copilul să folosească formule de salut și să se prezinte, în interacțiunea cu persoane noi.
  • • Nu forțați copilul să vorbească cu străini atunci când el este reticent.
  • • Nu certați copilul, mai ales de față cu alți adulți, pentru pronunțarea greșită a unor cuvinte sau pentru refuzul de a vorbi. Din punct de vedere emoțional, copilul depinde de încurajarea și aprobarea voastră. Dacă el refuză să facă ceva ce i-ați cerut, mai ales până la vârsta de 2 ani, e nevoie să îi arătați înțelegere, aceptare și să investigați cu blândețe motivele refuzului său.

 

Limbajul copilului se dezvoltă în paralel cu întreaga lui structură fizică și psihică. Ritmul de dezvoltare al fiecărui copil este unic, iar vârstele menționate în literatura de specialitate sunt orientative. Dacă unii copii formulează propoziții de 2-3 cuvinte înainte de 2 ani, alții (Albert Einstein, de exemplu) încep să vorbească abia la 3 ani. Este important de reținut însă decalajul natural care apare între limbajul receptiv și cel expresiv. Copilul poate avea un vocabular bogat, poate înțelege și executa orice i se spune, însă ezită să se exprime verbal. 

Dacă observați o întrâziere în dezvoltarea limbajului, puteți consulta medicul de familie sau medicul pediatru pentru a investiga diferitele tulburări ale aparatului auditiv, posibile afecțiuni orale. Astfel se pot elimina cauzele de natură fizică, și se pot ulterior investiga aspecte de natură psihologică – întârzieri în dezvoltarea cognitivă, tulburări emoționale, tulburări din spectrul autist etc. 

 

Text adaptat după „Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani” UNICEF

Distribuie articolul pe:

Articole recomandate

Propria persoană

Cu un pas înaintea atacului de panică

Pot fi eu sau poți fi tu cel care trece prin experiența neplăcută a unui atac de panică. Potrivit estimărilor specialiștilor o persoană din trei se va confrunta de-a lungul vieții cu un atac de panică. De aceea ar putea fi de folos să cunoaștem cum se manifestă atacul de panică, cum anume ia naștere și mai ales cum am putea să ne ajutăm singuri pentru a-l preveni sau pentru a trece cu bine peste aceasta experiență.

Copii

Violența în școli - practică pentru a ”stâpâni” copiii

Am ales să scriu despre acest subiect, despre violența din școli, pentru că mă intrigă acest subiect, pentru că îl întâlnesc din ce în ce mai des în ultima perioadă și nu este normal, deoarece societatea a evoluat, noi am evoluat și cunoaștem astăzi alte metode, în afară de violență pentru a ne educa și crește copiii.

Propria persoană

Expresia respectului de sine

Despre încrederea în sine s-a vorbit și încă se vorbește foarte mult. Totuși, referindu-ne la respectul de sine, există câteva moduri simple și evidente prin care acesta se manifestă.