Cauzele psihologice ale bolilor de inimă

Calendar de Andreea Amănălăchioaie

Calendar 04 septembrie 2017

Propria persoană

În orice cultură inima este un aspect central, transformată nu de puține ori într-un simbol. De obicei, aceasta este ilustrată sub forma stărilor de îndrăgostire, de furie, teamă etc. Psihologii și-au pus problema existenței unei corespondențe între trăirile exprimate în expresii ca: “am inima frântă”; „simt că mi-a sărit inima din piept”; „am furat inima cuiva”, dar și  a personalității în legătură cu funcționarea efectivă a inimii. 

În acest caz s-a adus în discuție tema conversiei. Conversia reprezintă transpunerea unei semnificații pe care corpul o primește într-un anumit context în dezvoltarea unei boli fizice. Spre exemplu, expresia utilizată inimă slabă, nu de puține ori a condus la prezența unor manifestări cardiace, la persoanele sănătoase. Evident că astfel de exemple putem găsi și cu referire la alte organe și expresii/gânduri pe care le atribuim care ajung să afecteze cu adevărat organul în cauză. Acest exemplu arată că ceea ce exprimăm poate ajuta la modelarea simptomelor fizice.

O anumită simbolizare a inimii și imaginile asociate acesteia pot provoca tulburări organice. Exemplul oferit anterior reprezină un proces de conversie, totuși ce putem spune despre problemele cardiace care presupun deteriorări grave foarte răspândite în prezent? Ar putea fi acestea influențate și mediate de cuvinte sau, din contra, au o slabă legătură cu reprezentările noastre mentale legate de organele la care face referire? Pentru moment nu s-a ajuns la o concluzie clară, totuși se pare că în cazul persoanelor care emit frecvent gânduri și au emoții intense difuncționale, în principal mânie, furie, acestea conduc la unele afecțiuni din sfera bolilor de inimă.

Ținând cont că bolile de inimă sunt printre primele care cauzează decesul, în 2002 aproape 12% din populația Marii Britanii suferea de boli circulatorii, iar în Statele Unite un deces din 5 este cauzat de o boală coronariană. Multe dintre studiile psihosomatice au evidențiat un aspect interesant și anume tipul de personalitate predispus la probleme cardiace.

  • S-a constatat că persoanele mânioase, într-o permanentă grabă, care cer prea mult celorlalți și procedează fără milă chiar și față de ei înșiși, prezintă într-o proporție mai mare boli de inimă.

 

Aceste persoane au o personalitate de tip A și sunt agresive, competitive, ambițioase, neliniștite și cu un deosebit simț al urgenței – mereu în grabă. Observațiile care au dus la identificarea acestui tip de personalitate au fost făcute de către niște medici ale căror scaune din sala de așteptare erau mereu distruse (pacienții se fâțâiau compulsiv pe marginea scaunelor, zgâriind mânerele acestora). De asemenea, fotografiile făcute din parcarea spitalelor arată că tipul A de personalitate își parchează mașina cu fața și nu cu spatele pentru a le oferi o ieșire cât mai repede. 

Într-un studiu de 3400 de subiecți care nu aveau probleme cardiace, dar identificați ca având tipul de personalitate A, după doi ani și jumătate s-a descoperit că incidența pentru diferite afecțiuni cardiace era de 6 ori mai mare, comparativ cu tipul de personalitate B (opusul celui A), deși subiecții aveau aceeași vârstă.

Afectivitatea negativă pare a fi principalul factor care conduce la prezența bolilor de inimă în cazul acestor persoane, astfel avem un traseu de la emoții la boala de inimă, emoțiile negative afectează sistemul nervos autonom, care mai apoi are efecte asupra inimii. Un aspect extrem de important în cazul persoanelor care suferă de diverse afecțiuni ale inimii îl reprezintă contactul social. Se pare că singurătatea și sentimentul de neputință sunt factori decesivi cu impact asupra sănătății organismului. Spre exemplu, rata de supraviețuire a pacienților cu transplant de cord este decisivă atunci când există susținere din partea soției/soțului.

Alte studii arată că cu cât există mai puține relații sociale, cu atât este mai redusă speranța de viață și cel mai afectat organ este inima. Lipsa socializării pare a fi un factor mult mai important decât obezitatea sau fumatul. Un alt studiu efectuat de Centru Harvard pentru Societate și Sănătate  a evidențiat faptul că o atitudine de rivalitate este un factor mult mai mare al mortalității decât fumatul, iar neîncrederea și gelozia, mai ales la bărbați, predispun la deces într-o mai mare măsură în comparație cu bărbații care se înțelegeau bine cu partenerele/vecinii. 

Ținând cont că atât singurătatea, cât și competiția sunt legate de locul pe care îl ocupăm în societate, iar acestea sunt determinate de relațiile primare avute, probabilitatea îmbolnăvirii este mult mai mare. Așa că ne rămâne întrebarea la care fiecare este liber să-și răspundă: în ce fel ne conectăm cu ceilalți și cu noi înșine?

 

Sursă articol: Amănălăchioaie Andreea

 

Distribuie articolul pe:

Articole recomandate

Copii

Cum pot încuraja părinții sinceritatea?

Atunci când devenim părinți dorim să oferim copilului nostru tot ce este mai bun pentru a se dezvolta armonios. Indiferent dacă este vorba de alimentatie, de a merge la cele mai bune școli sau de a-i insufla cele mai nobile valori morale, nici un efort nu este prea mare.

Copii

Cum să creștem un copil încrezător și responsabil

La fel ca și noi, adulții, copiii noștri au nevoile lor, care cer a fi satisfăcute și îndeplinite. Pentru a le putea cunoaște care le sunt nevoile, este necesar să-i cunoaștem mai întâi. Întâlnesc în practica din cabinet, foarte des, cazuri de părinți hiperprotectivi care nu le permit propriilor copii să se dezvolte și să crească liber, armonios și independent și astfel nu-i cunosc îndeajuns, de ce sunt capabili să facă și ce anume mai au de învățat.

Copii

Mama îmi spune că mă iubește, dar eu nu simt asta!

Călătoria mea ca părinte a început acum 12 ani și nu a fost una dintre cele mai ușoare sau mai comode, așa cum nu sunt nici unele dintre călătoriile pe care îmi doresc, poate, de ani de zile să le fac. Ca marea majoritate a copiilor din generația mea, am crescut într-o familie în care se punea preț pe imaginea pe care o afișăm, cum ne purtăm cu ceilalți, cât de educați suntem și ce rezultate avem.