Caracteristicile individuale ale copiilor

Calendar de Ana-Maria Sandu

Calendar 26 februarie 2018

Copii

Fiecare copil este unic. Străbateţi lumea în lung și-n lat și nu veţi găsi doi copii exact la fel, nici măcar cei care sunt gemeni. Nu este deloc ușor să înţelegi caracteristicile individuale ale fiecărui copil și, în același timp, să-l accepţi pe fiecare exact așa cum este el.

Cu toate acestea, să-l accepţi nu înseamnă că nu mai este nevoie să încerci, cu înţelepciune și blândeţe, să-i modelezi comportamentul, prin deprinderi care îl vor ajuta să se dezvolte la adevăratul său potenţial. Aţi văzut reclama: „Să mă cunoști înseamnă să mă iubești”. Ei bine, noi știm cu toţii că lucrurile nu stau chiar așa. Anumite caracteristici nedorite ale copiilor au un efect tot nedorit – în loc să ne simţim atrași către ei, suntem ispitiţi să îi respingem. 

Părinţii ar fi bine să înţeleagă că fiecare copil trece prin perioade când comportamentul negativ și atitudinile insuportabile tind să domine. Observaţi adjectivele pe care le folosesc cărţile de psihologia copilului, pentru a-i descrie pe copiii cuprinși între doi și patru ani: egoiști, încăpăţânaţi, distructivi, egocentrici, negativiști, neascultători. Aceste caracteristici sunt în mod categoric nedorite. Ele descriu un comportament imatur.

Ceea ce se cere de la noi este să ajungem să cunoaștem și să înţelegem de ce acţionează copiii într-un anumit fel, astfel încât să putem face schimbările necesare. Înţelegerea acestor lucruri face posibilă tratarea copiilor într-o manieră plină de iubire, în ciuda trăsăturilor lor negative. Puteţi învăţa cum să faceţi ca dictonul: „Să mă cunoști înseamnă să mă iubești” să se împlinească în viaţa copiilor voștri! 

Haideţi să începem acest proces observând cât de diferiţi sunt copiii, încă de la naștere. Iată nouă caracteristici specifice:

1. Nivelul de activitate.

Unii copii nu stau o clipă liniștiţi de dimineaţă până noaptea târziu; alţii sunt leneși și lenţi în mișcări.

2. Regularitatea funcţiilor corpului.

Unii bebeluși mănâncă din patru în patru ore și dorm toată noaptea, încă de la vârsta de trei luni; pe când în dreptul altora, părinţii nu pot fi niciodată siguri că vor putea proceda la fel de două ori! Atenţie! La un astfel de copil „imprevizibil”, educarea mersului la oliţă poate dura de două ori mai mult!

3. Abordare sau retragere, ca răspuns caracteristic în faţa unei situaţii noi.

Unii copii se aruncă cu capul înainte în situaţiile noi care le ies în cale, în timp ce alţii devin rigizi, se retrag sau încep să plângă.

4. Adaptabilitate faţă de schimbările care intervin în rutină.

Unii copii se adaptează la orice situaţie; alţii nu pot suporta nici cea mai mică schimbare.

5. Nivelul de sensibilitate, în ceea ce privește somnul.

Unii bebeluși pot dormi, indiferent de ce se petrece în jurul lor; alţii se trezesc la cel mai mic zgomot.

6. Dispoziţie pozitivă sau negativă.

Unii sunt din fire luminoși și bine dispuși; alţii par să se fi născut direct cu faţa la cearșaf!

7. Intensitatea răspunsului.

Unii bebeluși de-abia scâncesc, atunci când le este foame; alţii parcă ţipă din adâncul rărunchilor!

8. Concentrarea atenţiei.

Unii copii sunt distrași de orice tulburare; pe alţii nu-i scoţi din preocuparea lor, indiferent ce s-ar întâmpla.

9. Perseverenţă și durata de concentrare a atenţiei.

Fie că vă vine sau nu să credeţi, unii copii sunt în stare să stea atenţi și liniștiţi pe scaun, tot timpul cât durează serviciul divin la biserică; alţii vor deja să plece la mijlocul rugăciunii de deschidere!

Copiii sunt diferiţi! Prietenii care vă oferă toate acele sfaturi „ideale”, de creștere a copiilor, probabil că au fost binecuvântaţi cu copii lângă care este destul de ușor de trăit – copii care nu plâng, liniștiţi, cu program regulat de masă și de somn, adaptabili, pozitivi și stăruitori. 

Cheia constă în a ajunge să cunoașteţi temperamentul copiilor voștri. Pe măsură ce le descoperiţi și le recunoașteţi punctele slabe, veţi fi tot mai în stare să încurajaţi un comportament opus!

 

Text adaptat după Kay Kuzma

Distribuie articolul pe:

Articole recomandate

Propria persoană

Cu un pas înaintea atacului de panică

Pot fi eu sau poți fi tu cel care trece prin experiența neplăcută a unui atac de panică. Potrivit estimărilor specialiștilor o persoană din trei se va confrunta de-a lungul vieții cu un atac de panică. De aceea ar putea fi de folos să cunoaștem cum se manifestă atacul de panică, cum anume ia naștere și mai ales cum am putea să ne ajutăm singuri pentru a-l preveni sau pentru a trece cu bine peste aceasta experiență.

Copii

Violența în școli - practică pentru a ”stâpâni” copiii

Am ales să scriu despre acest subiect, despre violența din școli, pentru că mă intrigă acest subiect, pentru că îl întâlnesc din ce în ce mai des în ultima perioadă și nu este normal, deoarece societatea a evoluat, noi am evoluat și cunoaștem astăzi alte metode, în afară de violență pentru a ne educa și crește copiii.

Copii

Copiii şi emoţiile

Părinţii descoperă adesea că una dintre cele mai dificile și mai complicate datorii care le revin este aceea de a face faţă emoţiilor copiilor lor și comportamentului generat de acestea. Motivul este acela că, atunci când emoţiile copilului sunt stârnite, organismul său se află într-o asemenea stare, încât nu ajungi la nici un rezultat încercând să stai de vorbă cu el și să-i aduci argumente. În multe situaţii, reacţiile copilului îl fac pe adult să se simtă atât de frustrat, încât propriile emo